R24.ro

Conform listei monumentelor istorice ale Municipiului Bucuresti din 1992, la categoria MONUMENTE DE ARHITECTURA – grupa A - monumente istorice de valoare nationala, pozitia nr. 129 se incadreaza :Str.Chiristigiilor, sect.2, Hala Obor.

În acelasi grupaj, mai puteti citi:

Articol principal: Piata Obor – la rascruce de vremuri

Alte articole: Pietarii din Obor si clientii lor nu vor mall, Oborul- mai mult decat o piata a Bucurestiului, Oamenii Pietei Obor, Modificari majore in pietele agroalimentare ale capitalei, Proiectul Primariei Sectorului 2

Prima atestare documentara a pietei dateaza din secolul al XVII-lea, in actele Manastirii Stelea, sub denumirea “Targul de Afara”. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Targul din Afara ajunge pe mosia Colentina, suprapunandu-se peste locul unde se desfasura Targul Mosilor, organizat pe Campul Mosilor.Targul Mosilor se desfasura in fiecare an in perioada mai-iunie cu ocazia sarbatorii crestine de comemorare a mortilor. In prima jumatate a secolului al XVII-lea existau doua piete comerciale dispuse in zona de NE si E, in afara orasului: „Targul de Afara” numit si Oborul, si „Oborul de vite” situat in directia E.

De-a lungul timpului zona in care se afla astazi Piata Obor si-a schimbat denumirea in repetate randuri:
- anterior secolul al XIX-lea : Campul Mosilor si Piata Targului de Afara;
- in secolul al XIX-lea : Campul Mosilor, Oborul sau Oborul Targului de Afara;
- in secolul al XX-lea : Targul Mosilor,Oborul, Piata Obor.

Locul de amplasare a targului a fost fluctuant, modificandu-se in functie de amplificarea teritoriului orasului si de amploarea relatiilor comerciale, ceea ce a determinat mutarea permanenta in extravilan, respectiv dupa bariera Targului de Afara. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu targul functiona in extravilan saptamanal, miercurea si sambata.

Principele Grigore Ghica, proprietarul mosiei Colentina pe terenul careia se facea Targul de Afara, determina stabilizarea locului de amplasare printr-o serie de masuri. Urmarea acestei interventii a dus la pastrarea amplasamentului independent de dezvoltarea orasului spre NE si la pierderea caracterului extravilan al targului. Astfel, denumirea de Targul de Afara devine improprie si este inlocuita cu numele Obor/Targul Oborului/Piata Obor, folosit in permanenta pentru piata comerciala si Targul Mosilor, folosit ocazional in luna mai cand se comemoreaza Mosii de Vara . Se separa Oborul de vite de restul pietei.

In august 1865 Consiliul Comunal stabileste ca locul este non aedificandi astfel incat acesta nu poate fi ocupat cu cladiri.

In primele decenii ale secolului al XX-lea se accentueaza dezvoltarea orasului pe directia Targul Obor care devine o piata comerciala intravilana. Piata Obor este decretata principala piata a orasului. Aici este mutata si Piata Bibescu care se desfiinteaza. O parte a terenului pietei deschise intre fosta Soseaua Mosilor si strada Chiristigii este ocupat de Halele Centrale Obor. La intersectia strazilor Calea Mosilor, Soseaua Stefan cel Mare, Soseaua Colentina, Soseaua Mihai Bravu se delimiteaza o piata urbana care spre NE este incheiata prin construirea blocului/magazin Bucur Obor. Piata Obor este amplasata la nord de aceasta cladire si de Hala Obor.

Proprietari

Terenul facea parte din mosia domneasca din jurul orasului. Domnitorii Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Grigore III Ghica au daruit din mosie manastarii Plumbuita si unor boieri.
Targul Mosilor si Oborul sunt situate pe terenuri ce fac parte din Mosia Colentina, proprietatea printului Grigore IV Ghica. Din 1839 terenul Mosilor este donat Bisericii Sf. Dumitru Colentina a carei epitropie se afla sub autoritatea familiei Ghica.

Intre 1886-1890 Primaria cumpara terenul de desfasurare a Targului Mosilor prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.

Categories: Grupa II
Tags: Colentina, hala obor, istoric, obor, piata, targ