Rebecca Palpant: Jurnalistii trebuie sa puna accentul pe persoana, nu pe boala

Oct 5th, 2008 | By admin | Category: (Re)Surse, In fatza

Jurnalistii joaca un rol din ce in ce mai important in modul in care publicul percepe problemele legate de sanatate mintala si pot contribui, daca relateaza cu acuratete despre aceste aspecte, la reducerea stigmatizarii si discriminarii, crede Rebecca Palpant, unul dintre coordonatorii programului de sanatate mintala de la Carter Center.

Palpant este unul dintre organizatorii Burselor Rosalynn Carter pentru jurnalistii care scriu despre aspecte ce tin de sanatatea mintala. De anul trecut, programul recruteaza bursieri si din Romania si am intrebat-o pe Rebecca Palpant, prin e-mail, ce isi propune Carter Center prin acest program si cum crede ea ca ar trebui sa actioneze jurnalistii atunci cand e vorba de subiecte ce tin de sanatatea mintala.

“Bolile mintale sunt adesea invaluite in mit si mister, ceea ce perpetueaza stigmatizarea si discriminarea celor ce sufera de asemenea probleme”

“Asocierea bolilor mintale cu violenta este o practica uzuala in redactie, iar bolile mintale sunt adesea mentionate ca explicatie pentru incidente violente, fara o documentare adecvata”

“Suntem foarte entuziasmati sa avem Romania in acest program de burse”

Rebecca G. Palpant, M.S.
Senior Program Associate, The Carter Center Mental Health Program

De ce a dezvoltat Carter Center un program de sanatate mintala?

Fosta prima doamna s SUA Rosalynn Carter este de mai bine de 30 de ani un aparator activ al cauzei persoanelor care traiesc cu tulburari mintale. Dupa ce s-a intors in Georgia, la finalul mandatului sotului sau, in 1981, doamna Carter a inceput o colaborare cu Departamentul de Psihiatrie al Emory University pentru a continua munca sa de advocacy in sanatate mintala. In 1985, au organizat Simpozionul Rosalynn Carter privind Politicile de Sanatate Mintala. Simpozionul este acum la a 24-a editie anuala.

Programul de Sanatate Mintala de la Carter Center a inceput in 1991, pentru a sprijini munca doamnei Carter depusa dupa parasirea Casei Albe. Bolile mintale sunt adesea invaluite in mit si mister, ceea ce perpetueaza stigmatizarea si discriminarea celor ce sufera de asemenea probleme. Programul ajuta la promovarea politicilor si practicilor care conduc la o mai buna sanatate mintala si functionare sociala si la prevenirea bolilor mintale.

De ce a inceput Carter Center programul de burse pentru jurnalisti?

Jurnalistii din toate tipurile de media joaca un rol din ce in ce mai important in modul in care publicul intelege si discuta despre problemele de sanatate. Bursele Rosalynn Carter pentru jurnalistii care scriu despre problemele de sanatate mintala au fost create ca o componenta in efortul de reducere a stigmatizarii si discriminarii asociate cu bolile mintale. Scopul principal al programului este sa imbunatateasca modul in care media infatiseaza bolile mintale, subliniind importanta relatarii cu acuratete si a mutarii accentului pe persoana, nu pe boala.

Obiectivele programului de burse sunt: sa creasca acuratetea articolelor despre probleme de sanatate mintala si sa scada numarul informatiilor incorecte si stereotipe; sa-i ajute pe jurnalisti sa produca materiale de calitate inalta, care sa reflecte gradul de intelegere a problemelor de sanatate mintala datorita resurselor autorizate la care au acces in domeniu; si sa creeze un grup de jurnalisti de print si media electronice care sa relateze cu mai multa acuratete prin institutiile lor de presa si care sa-si influenteze si colegii in acest sens.

Care sunt cele mai importante rezultate ale programului?

Bursele Rosalynn Carter au dat rezultate foarte bune in cei 12 ani care au trecut de la inceperea programului. Aproape 100 de jurnalisti au primit burse si au produs peste o suta de articole pentru ziare si reviste, cinci carti, patru documentare de televiziune si sute de minute de emisiuni radio. Site-ul Carter Center, www.cartercenter.org, gazduieste o arhiva online cu peste 300 de articole despre sanatatea minala, produse de bursierii Rosalynn Carter in timpul anului in care beneficiaza de bursa, cat si ulterior.

Bursierii Rosalynn Carter au dezvaluit nedreptati, au jucat un rol crucial in schimbarea politicilor publice privind problemele de sanatate mintala si sunt adesea solicitati, in propriile redactii, sa ajute la scrierea, editarea si evaluarea articolelor pe teme de sanatate mintala in privinta continutului, claritatii si resurselor utilizate.

De ce a inclus Carter Center si Romania in program?

Obiectivul Carter Center este ca, prin extinderea burselor de jurnalism in Romania, sa sprijine dialogul mondial asupra sanatatii mintale pentru a ajuta la schimbarea prejudecatilor si la reducerea stigmatizarii asociate cu bolile mintale. Romania este o tara care trece inca prin reforme politice si economice. O presa libera si deschisa devine o resursa de maxima importanta pentru relatarea cu acuratete a aspectelor care tin de politicile publice si joaca un rol crucial in educarea marelui public cu privire la problemele sociale.

Stimularea acuratetei jurnalistice prin bursierii romani va contribui la incurajarea unei atitudini la nivelul intregii tari si la informarea publicului cu privire la noile politici de sanatate mintala necesare odata cu asumarea de catre Romania a rolului sau ca membra a Uniunii Europene.

Care sunt lucrurile bune si cele rele pe care le fac jurnalistii de obcei atunci cand scriu despre probleme de sanatate mintala?

Asocierea bolilor mintale cu violenta este o practica uzuala in redactie, iar bolile mintale sunt adesea mentionate ca explicatie pentru incidente violente, fara o documentare adecvata. Nu e surprinzator ca in stirile de tip hard news oamenii care sunt foarte bolnavi, psihotici si violenti sunt mai interesanti si spectaculosi ca subiecti ai articolelor decat aceia care au o boala mintala si sunt membri productivi ai comunitatii.

Jurnalistii se pot informa in legatura cu problemele de sanatate mintala si pot deveni constienti de propriile lor atitudini si pareri preconcepute vizavi de bolile mintale. In plus, este bine ca ei sa cunoasca grupurile implicate in sanatatea mintala. Aceste grupuri pot furniza perspectivele consumatorilor si ale familiilor acestora, ale organismelor si persoanelor care urmaresc perfectionarea legislatiei, ale furnizorilor de servicii si ale celor care fac advocacy, toti acestia cunoscand indeaproape aspectele legate de sanatatea mintala. Ii incurajez, de asemenea, pe reporteri sa vada dincolo de titluri. Evaluati cu atentie relevanta, pentru un subiect, a faptului ca o persoana are o boala mintala. Daca vine vorba de o boala mintala, vedeti daca acest lucru este adevarat. Nu exagerati boala unei persoane sau impactul pe care boala mintala il are asupra comportamentului acesteia. In sfarsit, asimilati adevarurile stiintifice si invatati sa le traduceti pentru public. Gradul de cunoastere stiintifica in campul sanatatii mintale a evoluat imens. Astazi, cunoastem ca bolile mintale pot fi tratate si ca majoritatea celor atinsi de suferinta poate avea o viata normala.

Cum sunt jurnalistii romani in comparatie cu cei americani atunci cand ne referim la relatarea subiectelor care tin de sanatatea mintala?

Despre subiectele de sanatate mintala se scrie prea putin peste tot in lume, inclusiv in Statele Unite. Bolile mintale sunt foarte frecvente: una din patru persoane are o tulburare mintala sau de comportament diagnosticabila in acest moment. Aceste boli sunt o povara imensa pentru economia unei tari din cauza nivelului inalt de dizabilitate asociat lor - depresia va ajunge sa fie a doua boala majora cauzatoare de probleme la nivel global pana in 2020, potrivit Raportului privind Sanatatea Mondiala din 2001. In ciuda tuturor acestor informatii, bolilor mintale nu li se acorda aceeasi atentie in mass media ca altor probleme de sanatate care sunt mult mai putin frecvente.

Ce credeti despre sistemul de sanatate mintala din Romania? Care sunt cele mai mari provocari pe care le intampina reforma sistemului?

Bolile mintale se numara printre cele mai stigmatizate probleme de sanatate, ceea ce duce la discriminare. Discriminarea poate sa ia multe forme, inclusiv modul in care serviciile de sanatate mintala sunt finantate, accesul la serviciile existente si calitatea acestora, sau oportunitatile de angajare. Multe tari, intre care si Romania, si-au construit sistemele de sanatate mintala centrate pe mari spitale in zone izolate care adesea nu au acces la tratamente moderne, iar persoanele cu boli mintale isi petrec o mare parte din viata in aceste institutii.
Intr-o vizita precedenta a mea in Romania, am avut ocazia sa observ cateva programe novatoare, centrate pe comunitate si am fost impresionata de faptul ca sunt foarte bine conduse si au rezultate. Programe ca acestea reprezinta sunt primii pasi in mutarea sistemului de sanatate mintala la nivelul comunitatii.
Vestea buna este ca, date fiind progresele in cercetarea bolilor mintale, stim atat de multe lucruri despre cum sa tratam bolile, iar astazi este posibil ca majoritatea covarsitoare a oamenilor sa se recupereze. Este important ca, in orice efort de reforma, sa-i implicam pe utilizatorii serviciilor de sanatate mintala si pe familiile acestora. Aceste progrese trebuie sa-si gaseasca locul in politicile nationale de sanatate mintala.

Ce impresie v-au lasat jurnalistii romani pe care i-ati intalnit in timpul cursului de jurnalism pe probleme de sanatate mintala de la Centrul pentru Jurnalism Independent (din mai 2008)?

Am fost impresionata de numarul si de calitatea jurnalistilor care au participat la acest training de trei zile de la Bucuresti. Jurnalistii au venit din regiuni si comunitati din intreaga Romanie si nu doar din marile centre urbane. Era clar ca aveau dorinta de a cunoaste aspectele care tin de sanatatea mintala cu mult dincolo de suprafata si multi au participat intr-o discutie foarte serioasa pe tot parcursul trainingului. Exista acum oportunitatea crearii unui dialog la nivel national despre problemele de sanatate mintala din Romania prin contributia potentiala a acestor foarte buni jurnalisti.

Credeti ca acest training de trei zile a pus lucrurile pe un fagas bun? Ce le transmiteti jurnalistilor romani care s-ar putea gandi sa-si depuna candidatura pentru bursele Rosalynn Carter in viitor?

Este clar ca trainingul de trei zile a generat un interes substantial asupra problemelor de sanatate mintala in comunitatea jurnalistica. Numarul celor care au candidat pentru primele burse Rosalynn Carter acordate in urma unui concurs ne-a depasit cu mult asteptarile si abia asteptam sa lucram, impreuna cu Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru a le starni interesul si in continuare.

Jurnalistii care primesc aceste burse constata ca devin participanti la o retea de sprijin formata din aproape 100 de jurnalisti si consilieri de pe patru continente, care sunt interesati sa scrie si sa se scrie cu acuratete si sensibilitate despre problemele de sanatate mintala. Accesul la aceste resurse este unul dintre marile beneficii ale bursei, de care jurnalistii se pot bucura si dupa anul in care sunt bursieri. Suntem foarte entuziasmati sa avem Romania in acest program de burse si asteptam cu nerabdare sa-i primim pe bursierii romani la intalnirea anuala a bursierilor gazduita de Carter Center in Atlanta, Georgia, in aceasta luna.

(nota: interviul a avut loc in septembrie 2008, cu putin timp inainte de conferinta anuala a programului de burse pentru jurnalisti).

Tags: , , , , , ,

Leave Comment